De ce-as fi trist?

De ce-aş fi trist, că toamna tîrzie mi-e frumoasă ?
Pridvoarele-mi sînt coşuri cu flori, ca de mireasă.
Fereastra mi-este plină
De iederi împletite cu vine de glicină.
Beteala şi-o desface la mine si mi-o lasă,
Cînd soarele rămîne să-l gazduiesc în casă.
O prospeţime nouă surîde şi învie
Ca de botez, de nuntă şi ca de feciorie.

De ce-aş fi trist ? Că pacea duioasă si blajină
Mă duce ca o luntre prin linişti de lumină ?
E un surîs şi-n vraful de carţi, să mă alinte.
Vieţi noi tresar vioaie din foste oseminte.
Văd frunza că scoboară din ramuri cîte una.
Le ruginise bruma, le argintase luna.
Aud şi grînguritul de dragoste cu jele,
Oprit cu porumbeii pe coama casei mele.
Luceferii de noapte, scăpărători, i-adun
Din cerul ca o coadă deschisă de păun.

Singurătatea-mi doarme, culcată-n somn alături,
De-a lungul, între pături.
Mă-ntreabă cîteodată, trezită dintr-un vis :
-,,Eşti tot aici cu mine si tot cu mine-nchis?,,
Nu mă sfiesc de dînsa, nici ei nu-i e ruşine
Că fuge să se-ascundă de lume lînga mine.

De ce-aş fi trist ? Că nu ştiu mai bine să frămînt
Cu sunet de vioară urciorul de pămînt ?
Nu mi-e clădită casa de şiţa peste Trotuş,
În pajiştea cu crînguri ? De ce-aş fi trist ? Şi totuş…

Tudor Arghezi

De ce ne doare inima atunci cand suferim?

Adesea suferim din cauza relatiilor cu ceilalti, suferim din dragoste sau poate cand ne framanta ceva. Iar aceasta durere nu este doar emotionala, ci se manifesta fizic. Pentru multa vreme, oamenii de stiinta nu au stiut sa explice in ce mod suferinta psihica provoaca dureri in corp. Cele mai crunte sunt acelea de inima. Avem 'inima franta' cand suntem tristi sau in stari depresive, pentru ca tristetea extrema cauzeaza dureri in zona pieptului similare atacului de cord. Durerea de inima este la fel de crunta ca atunci cand ne-am rupt o mana.

 Legatura care exista intre durerea de inima si stresul emotional a fost doar relativ recent descoperita de catre cercetatori, desi oamenii din toate culturile lumii folosesc expresii ca „a mi se rupe inima” sau „inima de gheata”…

💔 In ce mod emotiile provoaca simptome fizice?

In anul 2009, cercetatorii de la Universitatea din Arizona, in colaborare cu Universitatea din Maryland, au descoperit care este legatura dintre minte si durerea din inima.

Potrivit cercetarii lor, o parte a creierului nostru, care se numeste cortexul cingular anterior, este responsabila pentru controlul reactiilor emotionale. Aceasta parte devine mult mai activa atunci cand suntem supusi unui stres emotional. Iar acest lucru duce la o cascada de reactii fizice care sunt in special localizate in zona pieptului.

In timpul unei experiente stresante, cortexul cingular anterior raspunde acestei situatii provocand o reactie a nervului vag - nervul care incepe din creier si se prelungeste spre gat, piept si abdomen. Atunci cand nervul vag este ultra stimulat, provoaca durere in zona pieptului si greata.

💔 INIMA ARE CREIERUL EI!

Dar nu e doar atat! Inima are o retea neuronala proprie, care este activata in timpul stresului emotional, dar si in cazul emotiilor placute. Iar cercetatorii au formulat recent o noua ramura de cercetare medicala care se numeste ne neurocardiologie.

Cercetatorii arata ca functia inimii nu este doar aceea de a pompa sange in tot corpul, ci ca inima este un sistem foarte complex, care are propriul sau „creier”. Este un organ de simt sofisticat care este responsabil pentru primirea si procesarea informatiilor. Sistemul nervos din inima, care mai este denumit si creierul „din inima”, ne ajuta sa invatam, sa ne amintim, sa luam decizii functionale si este independent de cortexul cerebral. Mai mult decat atat, numeroase experimente au demonstrat ca semnalele pe care inima le transmite constant catre creier, influenteaza functionarea centrelor din creier responsabile pentru perceptie, cognitie si procesarea emotiilor…

Mai mult decat atat, in afara acestei retele neuronale care leaga inima de corp si de creier, inima comunica informatii si prin intermediul unui camp electromagnetic. Inima genereaza cel mai puternic si mai extins camp electromagnetic. In comparatie cu acel camp electromagnetic produs de creier, inima are un camp electromagnetic de 60 de ori mai amplu, care ajunge la fiecare celula din corp. Acesta este de asemenea, de 5000 de ori mai puternic decat cel al creierului si poate fi detectat la cativa metri de corp, cu ajutorul unor magnetometre foarte sensibile.

Inima genereaza o serie continua de pulsatii electromagnetice, iar intervalul dintre fiecare pulsatie variaza in dinamica si complexitate. Acest camp electromagnetic ritmic are o puternica influenta asupra proceselor care se intampla in corp, iar acest ritm este sincronizat cu activitatea electromagnetica a creierului. Astfel, atunci cand avem sentimente de iubire si apreciere, presiunea sangelui si ritmul respirator, impreuna cu alte sisteme oscialatoare, intra in ritmul inimii. In cazul stresului emotional, activitatea inimii este perturbata. Descoperirea „creierului din inima” si a campului electromagnetic pe care il emite inima, apartine cercetatorilor de la Heart Math Institute.

 Femeile sunt predispuse sa dezvolte Sindromul inimii frante

Potrivit altor studii, de data aceasta efectuate de catre Universitatea Brown, femeile prezinta riscul de a dezvolta Sindromul Inimii Frante, care seamana cu un atac de cord ce slabeste muschiul cardiac, atunci cand o persoana se afla sub stres emotional puternic sau tristete adanca. Ipoteza cercetatorilor este aceea ca in astfel de situatii, cantitati enorme de hormoni ca metanefrina si serotonina sunt eliberati in exces impreuna cu proteine ca neuropeptida Y; acestea ajung la inima, slabind-o si oprindu-i buna functionare pentru un timp. 95% dintre femei dezvolta acest sindrom, indicand ca, probabil, modul in care se manifesta legatura dintre emotii si corp, la cele doua genuri, este diferita.

„Ipoteza noastra este ca in acel moment, cantitati masive de hormoni ai stresului ajung direct la inima si produc disfunctia sa temporara, ceea ce seamana cu un atac de cord.”, explica cardiologul Ilan Wittstein, profesor asistent la Universitatea de Medicina John Hopkins. „Nu omoara muschiul inimii, ca in cazul unui atac de cord, dar il slabeste puternic.”

Publicat pe 16 Septembrie 2015 in Lifestyle

Din nou la "Mintea de dincolo"

"Din nefericire, inteligenta nu este doar constructiva, ci deformeaza si sensuri, mutileaza adevarul. Am spus adesea ca nu inteligenta ne lipseste, ci intelepciunea. Suntem fiinte inteligente, dar arareori intelepte. Toate conflictele umane sunt rezultatullipsei de intelepciune. Abia cand vom face saltul de la inteligenta la intelepciune vom reusi sa ne gasim pacea si linistea necesare unei vieti traite in armonie.

Mai nou, se vorbeste despre rolul inimii in gestionarea emotiilor noastre. In cooperarea dintre gand si emotie, inima pare sa ocupe locul dominant.
Se spune,mai mult sau mai putin figurativ, ca in creier avem ceea ce am pus noi, iar in inima avem ceea ce apus Dumnezeu."

Dumitru Constantin Dulcan - "Mintea de dincolo"  

Boala se naste din minte si poate fi vindecata prin minte

Motto, Arthur Schopenhauer: Adevărurile trec prin trei etape. Prima dată, sunt ridiculizate. A doua oară, sunt respinse cu violență. A treia oară, sunt acceptate ca fiind evidente.

" Cercetatorii demonstreaza, pe de o parte, existenta unui limbaj si a unui dialog intre minte si celulele noastre, efectul pozitiv al gandurilor si al emotiilor noastre in procesul de vindecare, dar, pe de alta parte, si nociv, in cazul stresului, al depresiei si al altor emotii negative.    
Geneticianul Kazuo Murakami a elaborat conceptul de "gandire genetica", subliniind existenta unei relatii de determinare intre mintea noastra si genele din corpul nostru. Boala se naste din minte si poate fi vindecata prin minte, ne spune acest mare genetician japonez, in stilul caracteristic si profund al filosofiei orientale. ADN-ul, tipar al structurii si fiziologiei noastre, poate fi deci controlat in sensul benefic al sanatatii si evolutiei spirituale prin vointa, prin capacitatea de coordonare a mintii noastre. Constiinta noastra poate preintampina ca cele 90% din gene apreciate ca inactive sa nu devina patogene, generatoare de boli, sub actiunea conditiilor de mediu, a alimentatiei, poluarii si stresului, ci sa ia o turnura benefica. O multime din genele noastre inactive abia asteapta sa fie activate, printr-un dialog constant, in gene favorabile sanatatii. 

K. Murakami nu este singura voce care aclama posibilitatea programarii constiente a genelor noastre. Cercetatorii rusi vorbesc deja de aparitia unei noi medicine, in care ADN-ul inactiv ar putea fi reprogramat prin cuvinte, frecvente radio si laser modulat in semnale purtatoare de informatie semantica. Ei numesc acest dialog cu ADN-ul "hipercomunicare" si sustin ca este necesar in acest scop nu numai intrarea pe o anumita frecventa, ci si o constiinta elevata, un nivel spiritual inalt." (Rugaciunea poate indeplini acest rol...)

" Universul newtonian era vazut ca un spatiu format din obiecte disparate, fara nici o legatura intre ele. Dintr-o astfel de intelegere a unui univers fragmentat au rezultat sciziunea dintre oameni, in politica, religii,lipsa de responsabilitate a individului fata de semeni, consecinta fiind lumea actuala. Dupa cum vedem, spre deosebire de universul newtonian al fizicii clasice, fizica cuantica ne releva un univers coerent in care toate elementele componente sunt interconectate. Suntem cu totii cauza si efect in acelasi timp. Suntem efectul celor ce ne preced si al celor ce ne inconjoara si suntem, in acelasi timp, cauza celor cu care convietuim si a celor care ne succed."

Dumitru Constantin Dulcan - "Mintea de dincolo"