Puţină lume ştie că în Româniai există o singură mănăstire armenească şi aceea se află în apropierea oraşului Suceava, la Hagigadar. Credincioşii ştiu însă că aici se împlinesc şi cele mai ascunse dorinţe. Dar pentru aceasta trebuie să urci dealul mănăstirii în genunchi, să înconjori biserica de trei ori, apoi să mergi la preot pentru a-ţi citi rugăciunile.
La intrarea în Suceava, dinspre Fălticeni, pe culmea Dealului Bulai, multime de oameni vin să se roage la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Atestat documentar în 1512, lăcaşul de cult pare să fie legătura directă dintre oameni şi divinitate. Altfel nu s-ar explica de ce fie vară, fie iarnă, zeci de credincioşi urcă zilnic dealul în genunchi. În biserică îi aşteaptă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, a cărei atingere este balsam pentru suflet.
Legenda spune că mănăstirea a fost construită de doi fraţi armeni la începutul secolului al XVI-lea. Aceştia plecaseră cu oile la târg şi au poposit noaptea pe dealul Bulai al manastirii Hagigadar.
În acea noapte, au auzit în vis îngerii cântând și le-a apărut Maica Domnului, care le-a spus: “Vă binecuvântez să vă izbutească negoțul și familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi așa, vă cer ca atunci când vă veți întoarce pe locul acesta să ridicați o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului”. Negustoria le-a mers foarte bine fraților Donavachian și, întorcându-se de la Budapesta, ei au îngenuncheat pe colina unde se afla paraclisul și au mulțumit Maicii Domnului.
Este cunoscută ca "biserica unde se îndeplinesc dorinţele“. De altfel, denumirea se trage din cuvintele armeneşti „hagiuc“ (dorinţă) şi „gadarel“ (a împlini).
La solicitarea Episcopiei Armene din România care dorea să pună în valoare ansamblul monastic Hagigadar, în a doua jumătate a anului 2010 s-a efectuat o cercetare arheologică atât în exterior, cât și în interiorul lăcașului de cult. Până atunci, complexul monahal nu a fost niciodată cercetat din punct de vedere arheologic. Săpăturile arheologice au fost coordonate de arheologii Florin Hău și Ștefan Dejan de la Muzeul Bucovinei din Suceava. Rezultatele cercetărilor din exteriorul bisericii (pe laturile de est și de sud) s-au dovedit neconcludente, dar cele din interior au dus la determinarea a trei etape în construcția lăcașului de cult. În interiorul bisericii, sub pavimentul din cărămidă de secol XIX, situat aproape de axul longitudinal, s-a descoperit un mormânt din perioada medievală, fără lespede deasupra, care s-a păstrat intact.
În inventarul bisericii se află mai multe icoane vechi, precum:
- Icoana Maicii Domnului din altar -
considerată a fi făcătoare de minuni. Se menționează că pe
icoană se aflau "o grămadă mare de ochi, dinți, urechi, picioare,
mâini și așa mai departe, de aur și argint, lucrurile care erau jertfite
de oamenii suferinzi".
- o icoană a Sfinților Apostoli Bartolomeu și
Iacob, cu o inscripție slavă
- icoanele celor patru evangheliști de pe
iconostas
- icoanele Sf. Arhidiacon Ștefan și a Sf.
Diacon Laurențiu de pe ușile altarului - cu inscripții în limba română.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu